Ziua mondială a luptei împotriva diabetului zaharat este marcată în fiecare an pe data de 14 noiembrie. Aceasta a fost iniţiată în 1991 de Federaţia Internaţională a Diabetului şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, ca răspuns la preocupările majore privind diabetul zaharat, o ameninţare pentru sănătatea populaţiei la nivel global.
“Studiile au demonstrat că acumularea de greutate în exces se află în strânsă legătură cu apariţia diabetului, lucru care ne este confirmat în fiecare zi în activitatea de la cabinet. De Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului, vrem să transmitem pacienţilor că acest diagnostic nu reprezintă o fatalitate.
Atât boala, cât şi complicaţiile sale pot fi prevenite sau combătute prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, însemnând o dietă echilibrată, activitate fizică şi un somn odihnitor. Regimul alimentar este esenţial în managementul diabetului, deoarece constituie jumătate din tratamentul său, cealaltă jumătate fiind reprezentată de medicaţia orală sau injectabilă”, a declarat dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice.
Diagnostic
Diagnosticul se poate face cu ajutorul instrumentelor de măsurare a indicelui de masă corporală, ratei metabolice, vârstei biologice a organismului etc. Dacă în urma analizelor reiese că pacientul este supraponderal sau obez, se efectuează testul de glicemie pentru depistarea diabetului zaharat sau a prediabetului.
Diagnosticul este stabilit atunci când 2 măsurători diferite arată valori ale glucozei din sânge de peste 126 mg/dl (valori măsurate dimineaţa, după 8-10 ore de post alimentar). O altă analiză care poate ajuta în diagnosticare este hemoglobina glicozilată A1c, care trebuie să fie de cel puţin 6.5% pentru a indica prezenţa diabetului zaharat.
Medicii recomandă persoanelor de orice vârstă, supraponderale sau obeze (IMC mai mare decât 25 kg/m2) şi care au o rudă de gradul I cu diabet, să îşi testeze periodic valorile glicemiei. Acelaşi lucru este recomandat şi în cazul celor care au indicele de masă corporală normal, dar sunt sedentari şi în familie au cazuri de diabet zaharat.
Diabetul zaharat netratat prezintă un risc crescut pentru complicaţii precum retinopatia diabetică (afectarea ochilor), insuficienţă renală (afectarea rinichilor), boli cardiovasculare, afecţiuni ale nervilor periferici (piciorul diabetic) şi accidente vasculare cerebrale.
Diabetul zaharat şi necesitatea monitorizării permanente
Diabetul zaharat (DZ) este o afecţiune metabolică cronică caracterizată prin hiperglicemie persistentă. Hiperglicemia cronică în concordanţă cu celelalte probleme metabolice ale pacienţilor diabetici poate afecta diverse sisteme şi organe, ceea ce duce la dezvoltarea unor complicaţii invalidante şi/ sau care pot pune viaţa în pericol, dintre care cele mai importante fiind cele microvasculare (retinopatie, nefropatie şi neuropatie), dar şi complicaţii macrovasculare (boala coronariană, boala arterială periferică şi boala cerebrovasculară).
Diabetul zaharat de tip 1 reprezintă 5% până la 10% din formele de diabet şi se caracterizează prin distrugerea autoimună a celulelor beta producătoare de insulină din insulele pancreasului.
Diabetul zaharat de tip 2 reprezintă aproximativ 90% din toate cazurile de diabet. Răspunsul la insulină este diminuat, fenomen cunoscut sub denumirea de rezistenţă la insulină. În această stare, insulina este ineficientă şi este contracarată iniţial de o creştere a producţiei de insulină pentru a menţine homeostazia glucozei, dar în timp, producţia de insulină scade, rezultând aceasta formă de diabet.
Sursa- https://www.csid.ro/
