Autoizolarea la domiciliu este cu siguranță o măsură necesară în această perioadă dificilă pentru toți oamenii indiferent în ce țară se află. În același timp, specialiștii susțin că, se pot declanşa sau acutiza unele afecțiuni psihice. Care sunt acestea și cum se manifestă aflăm în continuare de la psihologul Cezara Dilevschi.
Ce tulburări psihice se pot instala sau acutiza în autoizolare?
” Pentru fiecare dintre noi această izolare va avea anumite consecințe. Pentru cei care au fost bine, cu puține probleme în sfera psiho-emoțională vor simți niște momente mai triste, se vor simți demoralizați, va crește intensitatea îngrijorărilor, durata lor și frecvența. Este important să le gestionăm corect.
Le va fi complicat și celor care au dus o viață socială activă. Poate, primele săptămâni se vor bucura că au posibilitatea să se odihnească, dar mai apoi izolarea și pentru ei va deveni apăsătoare.
Izolarea nu a adus niciodată la nimeni bine fiindcă omul este o ființă socială și el ar e nevoie de oameni ca să se simtă în siguranță și să se dezvolte. Starea persoanelor care au fost sau sunt clinici pe axa 1 conform DSM IV(ce descrie tulburările clinice și alte stări psihice care intră în centru atenției clinice. Acestea sunt de obicei probleme care necesită o atenție imediată din partea unui specialist în sănătatea mintală), cu siguranță se poate acutiza, dar nu la toți”.
O scurtă listă a tulburărilor ce se pot acutiza sau instala la oamenii cu o vulnerabilitate genetică, biologică, psihologică și socială:
- Depresie- tristețe ce apare în cea mai mare parte a zilei, demoralizare, lipsa speranței, apatie, tulburări de somn, modificări de apetit, oboseală, lipsă de energie, iritabilitate și dificultății de concentrare.
- Tulburarea de anxietate generalizată – tendința la îngrijorări ce scapă de sub control ca intensitate, durată , frecvență, tensiune fizică, nervozitate și concentrare slabă.
- Tulburarea de panică – palpitații , senzație de nod în gat, sufocare, amețeli, frica de frică, teama de moarte sau de a nu înnebuni. Aceste stări apar spontan.
- Tulburarea obsesiv compulsivă: obsesie – gând intruziv, ecodistonic( ce nu corespunde valorilor proprii), repetitive, care nu poate fi eliminat prin raționamente sau logică. Provoacă anxietate de intensitate mare, care urmează compulsiile pentru a scădea această anxietate. Compulsiile- sunt comportamente repetitive, nevoia patologică de a acționa conform unui impuls care, dacă i se rezistă produce anxietate. Persoanele cu obsesiile de contaminare vor fi cei mai vulnerabili.
- Anxietatea de sănătate /ipohondrie– îngrijorare excesivă și irațională pentru investigarea stării de sănătate, având convingerea că suferă de o boală gravă în lipsa unui diagnostic. Persoana este preocupată de ideea că are o boală. Orice simptom fizic ce îl experimentează chiar și unul minor, crede că e o afecțiune severă.
- Tulburarea severă de stres- apare la scurt timp după un eveniment traumatizant și se manifestă prin anxietate, depresie, tulburări de somn, imagini, vise sau amintiri legate de evenimentul traumatizant.
- Tulburarea de stres post traumatic– apare după trăirea unor întâmplări extreme. Este vorba de o traumă intensă. Se manifestă prin retrăirea evenimentului într-un mod repetitiv și obsedant( imagini, vise, amintiri, flashback uri, acompaniate cu manifestări somatice).
Unii vor dezvolta anumite simptome, dar care nu se vor încadra neapărat în criterii diagnostice pentru o tulburare psihică. În contextul epidemiei și situației de criză pot să se manifeste unele simptome și comportamente trecătoare precum: tristețe sau anxietate ce durează câteva zile, careva obsesii și compulsii în special ce ține de dezinfectarea mâinilor, al corpului, al casei etc.
În cazul în care te-ai confruntat în trecut cu aceste stări, acum ele se pot acutiza mai mult. Psihologul Cezara Dilevschi susține că, în această perioadă este important să ne axăm pe alte lucruri care ne-ar sustrage de la gândurile negative.
”Ceea ce recomand este evitarea fluxul ui informațional, contaminarea psihologică, fake news. Oamenii să nu mai caute informații despre pandemie, să își rezerve doar 20-30 min pe zi în care să se informeze din surse sigure, în rest să se ocupe de copii, grădină /flori dacă au, de cărți, de filme să iasă în curte dar iarăși, să păstreze distanța și sa țină cont de recomandările Oms.
Cumva toate comportamentele de ajutor sunt în zona aceasta. Stresul și panica ridică hormonul stresului-cortizolul și asta ne face foarte vulnerabili în fața acestui virus, fiindcă ne scade imunitatea și rezistența organismului. Cu siguranță înțeleg că, pentru toți este grea această situație, pentru creierul nostru este ceva necunoscut, nu are setate metode adaptative și funcționale de depășire. Dar, noi putem veni întotdeauna cu auto-ajutor și să ne implicăm în realizarea unor lucruri pe care nu le-am putut face până acum”.
Totodată, psihologul menționează că aceste manifestări apărute în situația de criză epidimiologică existentă sunt normale și nu fac parte din tabloul clinic.