[geot country="Romania"] [/geot]

Cum ne afectează emoțiile comportamentul alimentar? Interviu cu Olga Cara, medic-nutriționist, masterandă în psihologie clinică.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on odnoklassniki

Unele emoții precum furia, frica, tristețea și fericirea, au efecte asupra alimentației, pornind de la motivația de a mânca, la alegerea alimentelor, viteză, metabolism și digestie. Cum ne afectează emoțiile comportamentul alimentar și sănătatea, am discutat cu Olga Cara, medic-nutriționist, masterandă în psihologie clinică.

Deseori, modul în care ne alimentăm, alegerile noastre, preferințele și repulsiile, comportamentele în relația cu hrana, motivele ascunse ale creșterii sau scăderii în greutate au o rădăcină în psihicul nostru. Problemele de sănătate relaționate cu nutriția și stilul de viață sunt larg răspândite în zilele noastre, afectând atât țările în curs de dezvoltare, cât și țările dezvoltate, precum și toate păturile sociale.

Psihonutriția evidențiază modul în care comportamentele învățate, cum ar fi alimentele și emoțiile asociate cu aportul alimentar interacționează între ele și se influențează reciproc.

De cele mai deseori, o “digestie” proastă a emoțiilor duce la un comportament alimentar disfuncțional ce duce la probleme cum ar fi excesul de greutate (obezitatea, supraponderabilitatea) sau la o relație conflictuală cu alimentele (anorexie, bulimie, intoleranțe, etc.) și prin urmare un aport incorect de alimente. De asemenea, efectul placebo exercitat de anumite alimente sau diete influențează semnificativ impactul acestora asupra sănătății și stării generale de bine.

Încă din timpul lui Hippocrate, există menționări în cărțile de medicină efectele anumitor alimente asupra stării de bine, asupra dispoziției. Atunci nu erau identificați compușii specifici, efectele fiind atribuite alimentului integral. De exemplu, se credea că unele alimente au efecte calmante (salata verde, cicoarea, iarba grasă), altele erau folosite pentru a induce o stare de bine (boabe de soc, curmale, gutui), iar unele pentru efectele afrodiziace (ouă, carne de vită, mere, rodii). Multe dintre aceste proprietăţi ale alimentelor s-au păstrat până în zilele noastre, fiind transmise mai mult pe cale orală, fără a avea obligatoriu o bază științifică.

Pe baza literaturii de specialitate, s-au identificat determinanții psihologici (sensibilitatea la recompensă, reevaluarea cognitivă, mâncatul restricționat și impulsivitatea), determinanți individuali (nivelul stresului, nivelul de foame), respectiv determinanții biologici (greutatea corporală, sexul biologic).

Alimentația dezechilibrată la care se adaugă o stare cronică de stres, se conturează într-un cerc vicios asupra căruia intervențiile nutriționale și psihologice au efecte limitate.

Acest cerc vicios poate fi generat fie de alimentația dezechilibrată, fie de stres sau alte stări emoționale negative. De cele mai multe ori, totul începe de la un stil de alimentație defectuos din cauza lipsei educației nutriționale adecvate. Astfel, apar problemele de greutate – supraponderalitate și obezitate, care cresc implicit și riscul de boli cronice netransmisibile. Obezitatea și bolile metabolice atrag după sine un stres adițional celui cotidian.

Statisticile mondiale ne alertează prin creşteri semnificative a ratei depresiilor, anxietăţii şi a burnoutului din cauza stresului. Explicaţia acestor fenomene înregistrate este stilul de viaţă dezechilibrat. Acesta este reprezentat de anumite comportamente ale noastre: cel alimentar, de exerciţii fizice, relaţionare, gestionarea stresului, gestionarea timpului, odihnă, de felul în care respirăm şi gândim. Stresul cronic și lipsa timpului fac foarte dificile intervențiile nutriționale, conturându-se astfel un cerc vicios periculos, care poate fi întrerupt doar acționând la nivel psihologic pentru schimbarea stilului de viață. Obezitatea scade stima de sine, reduce interacțiunea socială și poate afecta și performanța pe plan profesional (obezitatea mai este numită pandemie nontransmisibilă al secolului XXI).

Aspectele particulare ale unei alimentații nesănătoase pot, de asemenea, afecta dispoziția.

Lipsa micului dejun se pare că este corelată cu o prevalență mai mare a depresiei în rândul adulților, conform unui studiu recent, publicat în revista științifică Appetite. Un consum scăzut de fructe și legume asociat cu un consum ridicat de alimente puternic procesate duce la deficiențe nutriționale de vitamine și minerale, care s-au dovedit a influența negativ dispoziția. Dietele hipoglucidice, cu un conținut mare de proteine și grăsimi s-au dovedit a afecta starea de bine. Printre principalele mecanisme care duc la producerea unor astfel de efecte asupra stării de bine se numără stresul oxidativ, producerea radicalilor liberi, dezechilibre în producția de insulină cu afectarea nivelului normal al glicemiei, scăderea sintezei de serotonină, afectarea microflorei intestinale sau îngreunarea digestiei.

Este binecunoscut și faptul că o cină prea consistentă luată la ore târzii afectează calitatea somnului, poate produce insomnii, ducând la o stare de iritabilitate și agitație în ziua următoare. Totodată, o cină prea consistentă determină lipsa apetitului la micul dejun din ziua următoare, ceea ce poate afecta orarul meselor chiar pe parcursul mai multor zile. Prin urmare, încurajarea unei alimentații echilibrate, personalizată în funcție de stilul de viață al fiecărei persoane este primul pas pentru sustenabilitatea unei stări emoționale bune.

Mâncatul pe fond emoțional pare a fi mult mai frecvent în rândul persoanelor care încearcă să țină o dietă, deoarece în perioadele de stres, are loc o dezinhibiție a mecanismelor care îi ajutau să se abțină de la anumite grupe de alimente pe perioada dietei.

Comportamentul alimentar, corect sau incorect şi exerciţiul fizic, pe care-l facem sau nu, sunt de fapt o reflecţie a trăirilor interioare, adică a componenţei psihoemoţionale. Singurătatea este cea mai patogenă emoție, și ea își lasă amprenta nu doar supra comportamentului interpersonal, dar și asupra comportamentului alimentar, poate influența mai multe comportamente și gesturi alimentare.

Ceea ce alegem să mâncăm poate să acționeze ca un medicament asupra creierului și organismului nostru, ce ajută la restabilirea armoniei, echilibrului cerebral și al stărilor emoționale. Alimentele transmit corpului nostru ”informațiile” și materialele necesare pentru a funcționa corect. Atunci când acestea nu sunt transmite corect, metabolismul suferă și duce la declinul general al sănătății.

Alimentele sunt uneori privite ca un instrument de evadare din lanțurile singurătății, de a petrece timpul „mai distractiv” și de a „umple golul” cu alimente, și mai puțin cu relațiile umane afective, pentru a reuși să se evite un posibil eșec relațional, care există doar în mintea omului ce a suferit o trauma emoțională și acum folosește mâncarea ca mecanism de autoapărare. Odată ce soluționăm problemele emoționale și suntem mai atenți la propriile senzații, înțelegem adevărata valoare a alimentelor, fără a exagera, dar și fără a le omite importanța pentru o viață sănătoasă din punct de vedere fizic cât și psiho-emoțional.

Educația pentru nutriție face parte din categoria strategiilor de prevenție primară și este necesar de a elabora și implementa în practică un model conceptual de îmbunătățire a relației dintre alimentație și starea emotivă.

Cât de utilă a fost acestă postare?

Faceți clic pe o stea pentru a evalua!

Rata medie 5 / 5. Numărul de voturi: 3

Fără voturi până acum! Fii primul care notează această postare.

Dacă ați găsit această postare utilă ...

Urmăriți-ne pe social media!

Ne pare rău că această postare nu a fost utilă pentru dvs.!

Spune-ne cum putem îmbunătăți această postare?

TAGS

Scroll to Top

https://padslimz.com/pikm7i5a?key=c29da91e5826468ca9f1ce7b6272e8a6