div#ast-scroll-top { display: none !important; }
Search
Close this search box.

Băuturile carbogazoase, un pericol pentru sănătate. Interviu cu medicul nutriționist Olga Cara.

Băuturile carbogazoase au câștigat tot mai mult teren de ceva timp fiind preferate de multe persoane în detrimentul consumului de apă sau alte lichide sănătoase. Medicul nutriționist Olga Cara explică cât de periculoase sunt acestea pentru organismul uman și cu ce le putem înlocui.

Trăim într-o perioadă ale ascensiunilor și progreselor în sfera tehnologică, socială și informațională, unde avem de toate și pentru toți. Trăim în lumea în care paharul cu suc carbogazos și dulce sau cel de apă minerală carbogazoasă „ne însoțește la tot pasul”, fie că luăm masa acasă, fie în oraș. Pentru mulți dintre noi, a devenit mai mult decât o obișnuință.

Inițial băuturile carbogazoase mineralizate, erau întrebuințate cu scop de tratament, mai apoi marketingul și acest progres a transformat medicamentul în „otravă” pentru sănătate, ce se vinde la sticlă”.

Ce conţin aceste băuturi răcoritoare?  

     ”Prin termenul de  băuturi răcoritoare se subînţeleg  produsele fabricate din concentrate aromate, sucuri sau sucuri concentrate de fructe şi/sau de legume, siropuri de fructe şi/sau de plante aromatice, substanţe aromatizante (naturale sau de sinteză, împreună cu apă potabilă sau apă minerală de masă, îndulcitori (zahăr, glucoză, zaharină etc.), acizi alimentari, vitamine, coloranţi alimentari (naturali sau de sinteză), cu sau fără adaos de dioxid de carbon; cantitatea de zahăr depășește cantitatea maximă recomandată pentru o singură zi.

Substanța toxică din băuturile carbogazoase este un îndulcitor artificial numit aspartame,  frecvent adăugat în compoziția produselor alimentare, deoarece este de 200 ori mai dulce decât zahărul normal. Aspartamul este produs din 3 substanțe chimice: acid aspartic, fenilalanina si metanol. În ceea ce privește apa minerală,  conține o proporție echilibrată  de săruri minerale, anioni de sulfați și cloruri, catioi de NaK, și în funcție de conținutul  dioxidului de carbon, distingem apă minerală plată, ușor /moderat/puternic gazificată”.                       

Cu ce le putem înlocui?

   ”Renunțarea la băuturile carbogazoase constă în conștientizarea riscurilor pentru sănătate, voința de a nu mai procura aceste produse, de a minimaliza treptat consumul de astfel de băuturi dacă greu ne autocontrolăm și ce e cel mai important să știm cu ce se putem înlocui băuturile carbogazoase.

În locul băuturilor carbogazoase puteți opta să consumați:

  • apă: este lichidul vital pentru organism, deoarece doar cu un consum optim de apă putem să menținem nivelul hidric al corpului la un nivel normal. Pentru cei care simt că nu pot bea apă, aceasta se poate consuma mai ușor dacă se stoarce puțină lămâie; norma fiziologică zilnică de apă per persoană este de circa 1,5-2,5 litri, în dependență de parametrii fiziologici ai organismului.
  • ceai: într-o diversitate de arome, benefic pentru organism atunci când nu înlocuiește total consumul de apă; se recomandă ceaiurile din plante, și nu cel comercial
  • cafea naturală: nu mai mult de 1-2 cești pe zi, de preferat fără adaos de îndulcitor
  •  suc natural de fructe, de preferat făcut în casă la storcător pentru certitudinea calității, nu mai mult de 1 pahar/zi
  • smoothie de fructe sau legume
  • lapte, inclusiv lapte vegetal,  care va oferi organismului o cantitate esențială de calciu și nu numai, fiind bogat în vitamine și substanțe nutritive necesare corpului”.

 De ce apare dependența în cazul băuturilor carbogazoase?                

Dependența apare în primul rând din cauza surplusului de zahăr conținut  în aceste băuturi, vorbim despre dependența de dulce; în cele din urmă prezența  aditivilor alimentari la fel ne crează o dependență; chiar și prin receptorii noștri  vizuali (culoarea aprinsă), olfactiv (miros plăcut) și gustativ (dulce) cădem pradă ispitelor și devenim dependenți de  aceste băuturi carbogazoase.

Copiii par să fie în mod special vulnerabili în fața băuturilor carbogazoase îndulcite”.

Ce riscăm prin consumul constant de băuturi carbogazoase? 

Atunci când consumăm băuturi carbogazoase este bine de reținut că, acestea nu conțin nici o substanță nutritivă, deci nu hrănesc și nu ajută în nici un fel organismul în funcționarea sa.

În urma consumului excesiv de băuturi carbogazoase depistăm mai multe simptome:

  • Dureri de cap
  • Tremur
  • Aritmie cardiacă
  • Anxietate
  • Probleme de somn sau insomnie
  • Depresie
  • Greață și vomă
  • Urinare frecventă
  • Reducerea masei osoase (din cauza scăderii absorbției de calciu)
  • Pierderea poftei de mâncare.

Un ingredient principal al băuturilor carbogazoase este acidul fosforic ce extrage calciul, magneziul și fierul din organism favorizând scăderea densității osoase și apariția osteoporozei. De asemenea, este responsabil de apariția problemelor la rinichi. Tot acest acid fosforic taie dulceața excesivă, astfel odată cu paharul de suc introducem în organism aproximativ 10 lingurițe de zahăr fără să realizăm. Chiar dacă pe moment organismul se simte energizat, zahărul este transformat în grăsimi. Băuturile carbogazoase sunt o cauză atât a obezității, cât și a diabetului zaharat tot mai des întâlnit.

Acidul din băuturile carbogazoase atacă și dizolvă smalțul dinților fapt care duce la apariția sensibilității dinților și ulterior la apariția cariilor dentare. De asemenea, consumul de băuturi carbogazoase crește riscul de ciroză hepatică în aceeași măsură ca alcoolul, provoacă afecțiuni ale sistemului digestiv în momentul în care acidul fosforic  din băuturi concurează cu acidul clorhidric din stomac. Acest fapt are drept consecință apariția gazelor intestinale, a stării de balonare și a indigestiei.

Deshidratarea este o altă consecință a consumului de băuturi carbogazoase. Acestea au același efect ca diureticele, iar nivelul ridicat de zahăr determină retenția de apă în organism, rinichii fiind suprasolicitați cu eliminarea zahărului din sânge.

Cafeina din compoziția băuturilor carbogazoase provoacă iritabilitate, hipertensiune arterială, insomnie, afecțiuni ale sistemului digestiv, aritmii, iar conservantul E211 numit și benzoat de sodiu provoacă deteriorări grave ale celulelor putând uneori provoca distrugeri vitale ale ADN-ului”.

Unele femei însarcinate consumă băuturi carbogazoase pentru ameliorarea simptomelor de toxicoză în sarcină. Ce părere aveți despre acest lucru?

După cele menționate, ajungem la concluzia că în special gravidelor, femeilor care alăptează, copiilor le este interzis consumul de băuturi carbogazoase; conținutul de substanțe chimice, cantitățile enorme de zahăr și uneori cofeina, afectează toate sistemele de organe. Variantele dietetice sunt îmbogățite cu zaharina care, în cantitate mare,  poate provoca defecte de naștere al bebelușului. Îndulcitorii chimici trec de bariera placentară și afectează bebelușul.     

 Datorită conţinutului ridicat de zahăr (cca 150 g/litru) pot produce creşterea depozitului de grăsime, obezitate, încetinirea digestiei, stimularea secreţiei gastrice şi a secreţiei de insulină şi oscilaţii mari în nivelul glucozei din sânge.

Științific a fost demonstrat  că consumul zilnic a 330 ml băuturi carbogazoase se echivalează prin creșterea în greutate cu 500 g într-o singură lună. Potrivit studiilor, legătura dintre creșterea în greutate și băuturile carbogazoase este atât de strânsă, încât după fiecare pahar consumat riscul de obezitate creste de 1,6 ori. Și chestia cu plusul pe cântar generează alte probleme grave de sănătate, prin care se și conturează un cerc vicios.

Diabetul zaharat este o consecință a creșterii în greutate și a obezității, deoarece produsele care favorizează creșterea în greutate cresc riscul apariției diabetului. Băuturile carbogazoase nu numai că favorizează creșterea în greutate, dar afectează și capacitatea organismului de a metaboliza zahărul și derivații acestuia”, a mai adăugat medicul nutriționist.

Cât de utilă a fost acestă postare?

Faceți clic pe o stea pentru a evalua!

Rata medie / 5. Numărul de voturi:

Fără voturi până acum! Fii primul care notează această postare.

Dacă ați găsit această postare utilă ...

Urmăriți-ne pe social media!

Ne pare rău că această postare nu a fost utilă pentru dvs.!

Spune-ne cum putem îmbunătăți această postare?

TAGS
Evenimente

Dar TU știi ce se întâmplă cu plămânii tăi? La Chișinău urmează să fie organizat un training gratuit pentru pacienți. Vezi unde și când va avea loc

Respirăm de aproape 16 ori pe minut, de 23.000 ori pe zi, de 600 de milioane de ori într-o viață. Sistemul respirator realizează una dintre funcțiile vitale prin care se face schimbul de gaze între mediu și organism. Cu toții știm că plămânii au rolul de a aduce în corp oxigenul – molecula esențială, de

Citește mai mult »
This error message is only visible to WordPress admins

Error: No connected account.

Please go to the Instagram Feed settings page to connect an account.

Scroll to Top
Scroll to Top

https://padslimz.com/pikm7i5a?key=c29da91e5826468ca9f1ce7b6272e8a6